Legenda plantelor mediciale: Albastrelele (Centaurea cyanus) si Menta (Mentha piperita)

     Astăzi ne vom continua povestea plantelor medicinale cu alte două specii noi: albăstrelele (Centaurea cyanus) și menta (Mentha piperita).                             

      Denumirea latină a albăstrelelor – Centaurea cyanus, plante ce exprimă „delicateţe”, poate fi asociată cu numele  unor creaturi cu bust de om şi trup de cal din Tessalia, Grecia – legendarii centauri. Centaurii s-au remarcat prin lupta pe care au purtat – o cu lapiţii la nunta lui Piritou, aceştia din urmă izgonindu-le pe aceste creaturi de pe Muntele Tessaly.

      Albăstrelele, plantele  a căror  petale sunt de un albastru pătrunzător, fac parte din familia botanică Asteraceae și sunt folosite ca diuretic în tratarea bolilor renale şi ca astringent. De la acestea se folosesc florile.

      Albăstreaua este planta națională a Estoniei începând cu anul 1968, dar și simbolul mai multor partide politice de naționalitate estoniană, finlandeză și suedeză.

Centaurea cyanus

Schiță: Gabriela Iftode

       Povestea tristă a nimfei Menta începe în vremuri de mult apuse, în momentul în care Hades, zeul Infernului s-a îndrăgostit de aceasta. Soţia lui Hades, Persefona, fiica lui Zeus şi a Demetrei, de durere, a schimbat-o pe Menta în planta cu acelaşi nume, dar a avut grijă ca aceasta să dăinuiască veşnic şi să tămăduiască boli.

      Menta sau Izma, plantă ce aparține familiei Labiatae, are proprietăţi vindecătoare remarcabile, de la ea folosindu-se frunzele. Aceasta este utilizată ca antiemetic, antispastic intestinal, ca stimulent şi tonic, dar şi la tratarea spasmelor pilorice. Mentha piperita L. este în general o plantă cultivată, specia ruderală fiind Mentha arvensis L.

Mentha piperita

Schiță: Gabriela Iftode

Gabriela Iftode

    27/08/13

Sursa:

Constantinescu C. 1979. Plante medicinale în apărarea sănătății. Ediția a VII-a. București: Editura Recoop
Lăzărescu G. 1979. Dicționar de mitologie. București: Editura Ion Creangă

The story of medicinal plants: Yarrow (Achillea millefolium) and Wormwood (Artemisia absinthium)

       After the beautiful story of Autumn crocus that I presented you the other days, I will introduce you to two other medicinal plants, well known by all of us, who are used to treat many diseases: Yarrow and Wormwood or Green Ginger.

       The Yarrow is one of the most common medicinal plants in Romania and one of the species with most curative properties. This may have anthelmintic and hemostasis properties. It can be also  used as a disinfectant or intestinal disinfectant and antiseptic in the treatment of burns, eczema and ulcers. From Yarrow, flowers and aerial parts are used.

       Achillea millefolium's (Yarrow) name comes from the legendary hero of the Trojan War, King of Thessaly in Greece - Achilles, who discovered it and used it as a medicinal plant to cure his soldiers' wounds. However, Yarrow can be also associated with Achilea Island, where Achilles was worshiped.
 

 

Achillea millefolium

Sketch: Gabriela Iftode

 

        Wormwood or Green ginger - Artemisia absinthium L.,  popularly called in Romania "Goat foot" can be associated with the name of Artemisia, Mausol's wife who was king of Caria. Due to the pain caused by her husband's death, she raised a temple in memory of Mausol - Mausoleum of Halicarnassus, which is among the seven wonders of the world. Wormwood in popular belief signifies "treason" and is usually worn as a belt to defend yourself against fever and evil spirits.

       From Wormwood, you can only use the aerial parts, it has only anthelmintic and emetic properties.
 

Artemisia absinthium

Sketch: Gabriela Iftode

 

Gabriela Iftode

    25/08/13

 

Source:

 

Constantinescu C. 1979. Plante medicinale în apărarea sănătății. Ediția a VII-a. București: Editura Recoop

Lăzărescu G. 1979. Dicționar de mitologie. București: Editura Ion Creangă

 

Povestea plantelor medicinale: Coada-șoricelului și Pelinul

       După povestea frumoasei Brândușe de toamnă, o să vă prezint alte două plante medicinale, foarte cunoscute de noi toți și care sunt folosite pentru tratarea multor boli: Coada-șoricelului și Pelinul.

      Coada – şoricelului este una dintre cele mai întâlnite plante medicinale de la noi din țară şi totodată una dintre speciile cu cele mai multe proprietăţi curative. Aceasta poate avea acţiune antihelmintică, hemostatică, antibronşitică şi tusigenă, poate fi folosită ca dezinfectant intestinal sau ca dezinfectant şi antiseptic în tratarea unor arsuri, eczeme şi ulceraţii. De la coada – şoricelului se folosesc  florile  şi părţile aeriene. 

     Numele  de  Achillea millefolium provine de la eroul legendar al  războiului troian, rege al Tesaliei din Grecia – Ahile, care a descoperit-o şi folosit-o ca plantă de leac  pentru a obloji rănile soldaţilor săi. Totodată, coada – şoricelului poate fi asociată şi cu insula Ahilea, locul în care Ahile a fost idolatrizat.

Achillea millefolium (Coada-șoricelului)

Schiță: Gabriela Iftode

 

     Numele Pelinului - Artemisia absinthium L., denumit popular şi „Piciorul caprei”, poate fi asociat cu numele Artemisiei, soţia lui Mausol, regele Cariei. Datorită durerii provocate de moartea soţului său, aceasta a ridicat un templu în memoria lui Mausol – Mausoleul din Halicarnas, care se numără printre Cele şapte minuni ale lumii. Pelinul semnifică în credinţa populară „trădare” şi se poartă de obicei la brâu pentru a te apăra de friguri şi de duhurile rele.

      De la Pelin se folosesc doar părţile aeriene, acesta având proprietăţi antihelmintice şi antiemetice.

Artemisia absinthium (Pelinul)

Schiță: Gabriela Iftode

 

Gabriela Iftode

    25/08/13

 

Sursa:

Constantinescu C. 1979. Plante medicinale în apărarea sănătății. Ediția a VII-a. București: Editura Recoop

Lăzărescu G. 1979. Dicționar de mitologie. București: Editura Ion Creangă

The story of the Autumn Crocus (Colchicum autumnale)

      Medicinal plants are another wonder of nature, most of them making their first appearance with the first spring sunshine.

       At a first look, medicinal plants seem like painted by the Goddess of flowers - Flora, which Flavonius, gentle west wind helped her to give birth to the most beautiful and lively season of the year - Spring.

       The scientific name of the plants was given by a great scientist, the swidish Carl von Linne (1707 - 1778), who attributed to medicinal species, names of deities from Greek and Roman mythology.

       Today I will present a plant that is toxic, but whose seeds are used in the pharmaceutical industry for the extraction of alkaloids. This plant is Autumn crocus (Colchicum autumnale).

       This produces an active substance used in medicine - colchicine and has anticancer and antigout activity.

       Next I will tell you the legend and the origin of the name of this plant.

      Autumn crocus is known in folk tradition as the "flower of the dead", but also after it's scientific name Colchicum autumnale L. It's name comes from legendary Colhida region, where it has been used since ancient times as poisonous by witch Medea itself, Eetee's daughter, who helped Jason to seize the Golden Fleece.

 

Colchicum autumnale (Autumn crocus)

Foto: Gabriela Iftode

 

Gabriela Iftode

    23/08/13

 

Source:

Constantinescu C. 1979. Plante medicinale în apărarea sănătății. Ediția a VII-a. București: Editura Recoop

Lăzărescu G. 1979. Dicționar de mitologie. București: Editura Ion Creangă

 

Povestea Brândușei de toamnă (Colchicum autumnale)

      Plantele medicinale reprezintă o altă minune a naturii, cele mai multe dintre ele făcându-şi apariţia primăvara odată cu prima rază de soare.

      La prima vedere, plantele de leac par parcă pictate de zeiţa florilor – Flora, pe care Flavonius, vântul blând de apus a ajutat-o să dea naştere celui mai frumos şi plin de viaţă anotimp de peste an – Primăvara.

      Denumirea ştiinţifică a plantelor a fost dată de un mare om de ştiinţă, suedezul Carl von Linne (1707 – 1778), care a atribuit unor specii medicinale nume ale zeităţilor din mitologia greacă şi  romană.

    Astăzi vă voi prezenta o plantă care este toxică, dar ale cărei semințe se folosesc  în industria farmaceutică pentru extragerea alcaloizilor. Această plantă este Brândușa de toamnă (Colchicum autumnale).

      Aceasta produce o substanţă activă, folosită în medicină – colchicina şi are acţiune anticanceroasă şi antigutoasă.

     În continuare o să vă povestesc  legenda brândușei, precum și locul de unde provine numele acestei plante.

     Brânduşa de toamnă, socotită în tradiţia populară ca fiind „floarea morţilor”, este denumită ştiinţific Colchicum autumnale L. Numele acesteia provine de la regiunea legendară Colhida, unde aceasta a fost folosită încă din cele mai vechi timpuri ca plantă otrăvitoare de însuşi  Medeea, fiica lui Eete, celebra vrăjitoare, care l-a ajutat pe Iason să pună stăpânire pe Lâna de Aur.

 

 

Brândușa de toamnă (Colchicum autumnale)

Foto: Gabriela Iftode

 

Gabriela Iftode

    23/08/13

 

Sursa:

Constantinescu C. 1979. Plante medicinale în apărarea sănătății. Ediția a VII-a. București: Editura Recoop

Lăzărescu G. 1979. Dicționar de mitologie. București: Editura Ion Creangă

 

 

 

 

Protected species of plants from Bucegi Natural Park, Romania

       When we walk on mountain paths, we all see flowers taking out their shy little heads through the grass. Sometimes people collect them without knowing that some of them are endangered species.

 

       I will continue to introduce you to some of the species of plants found on the Red List of higher plants, that I encountered while exploring one of the most popular natural parks in our country - Bucegi Natural Park.

        It was April of 2012 when I decided to make a trip to Piatra Arsa Botanical Reserve. The plants that delighted me with their beautiful colors, which just sprung from the fluffy snow and that I found out later that they were protected species into the Park are: Dentaria glandulosa, Galanthus nivalis (Snowdrop), Hepatica transsilvanica (Cross Hale), Leontopodium alpinum (Edelweiss or Queen's Flower) and Pulmonaria rubra.

1.      Dentaria glandulosa

       Plant which belongs to the Brassicaceae family, Dentaria glandulosa, is a carpathian endemic plant. This is a perennial plant that has red or purple flowers gathered in racemes.

 

Dentaria glandulosa

Foto: Gabriela Iftode

 

2. Galanthus nivalis (Snowdrop)

       We all can not wait to come the spring and see snowdrops, known in our country as "heralds of spring '. The common snowdrop is part of the Amaryllidaceae botanical family. Snowdrop is a perennial, herbaceous plant, which blooms between February and April. It has an active substance called galantamine which is an aid in the treatment of Alzheimer's disease, but certainly not a cure.

 

Galanthus nivalis

Foto: Gabriela Iftode

3. Hepatica transsilvanica (Cross Hale)

       Cross Hale is a plant belonging to the Ranunculaceae family. It is a carpathic endemic species, a herbaceous, perennial plant.

Hepatica transsilvanica

Foto: Gabriela Iftode

4. Leontopodium alpinum (Edelweiss or Queen's Flower)

       Now we will focus on the most popular plant to us all - Edelweiss. It belongs to the  Asteraceae family and is a herbaceous, perennial plant. Edelweiss is a threatened species in danger of extinction in Romania.

Leontopodium alpinum
Foto: Alexandru Coltoiu

5. Pulmonaria rubra

        It is a species of Boraginaceae family, being a Carpathian-Balkan endemism.

 

Pulmonaria rubra
Foto: Gabriela Iftode

Gabriela Iftode
    22/08/13

Source:

http://www.salvaeco.org/plante/

Mihaela Ioana Georgescu, 2003, Botanica sistematica, Editura Sigma, Bucuresti   

Specii de plante rare din Parcul Natural Bucegi

       Atunci când ne plimbăm pe cărările de munte, cu toții observăm florile cum scop căpșoarele timide printre firele de iarbă. Uneori le și culegem fără a știi că unele dintre ele sunt pe cale de dispariție.

       În continuare o să vă prezint câteva dintre speciile de plante aflate pe Lista Roșie a plantelor superioare, întâlnite de mine în timp ce exploram  unul dintre cele mai îndrăgite Parcuri Naturale de la noi din țară – Parcul Natural Bucegi.

      Era luna aprilie a anului 2012, când m-am hotărât să fac o drumeție către Rezervația Botanică Piatra Arsă. Plantele care m-au încântat cu minunatele lor culori, abia răsărite din zăpada pufoasă și despre care am aflat ulterior că sunt specii protejate sunt: Dentaria glandulosa (Breabănul), Galanthus nivalis (Ghiocelul), Hepatica transsilvanica (Crucea voinicului), Leontopodium alpinum (Floarea-de-colț sau Floarea reginei) și Pulmonaria rubra.

1.       Dentaria glandulosa (Breabănul)

      Plantă ce aparține familiei Brassicaceae, Dentaria glandulosa, este un endemit carpatic. Aceasta este o plantă perenă ce prezintă flori roșii sau purpurii reunite în raceme. Este o specie mezohidrofită și microtermă.

 

Dentaria gladulosa

Foto: Gabriela Iftode

 

2.       Galanthus nivalis (Ghiocelul)

        Cu toții de abia așteptăm să vină primăvara și să vedem ghioceii, denumiți la noi și „vestitorii primăverii”. Ghiocelul face parte din familia Amaryllidaceae. Ghiocelul este o plantă perenă, erbacee, ce înflorește între lunile februarie și aprilie. Acesta prezintă o substanță activă numită galantamină care reprezintă un ajutor în tratarea bolii Alzheimer, dar cu siguranță nu un leac.

 

 

Galanthus nivalis

Foto: Gabriela Iftode

3.       Hepatica transsilvanica (Crucea voinicului)

         Crucea voinicului este o plantă care face parte din familia Ranunculaceae. Este un endemit carpatic, o specie erbacee, perenă.

 

Hepatica transsilvanica

Foto: Gabriela Iftode

 

4.       Leontopodium alpinum (Floarea-de-colț)

        Acum ne vom opri asupra celei mai îndrăgite plante de către noi toți – floarea-de-colț sau floarea reginei. Aceasta face parte din familia Asteraceae și este o plantă erbacee, perenă. Floarea –de-colț este o specie periclitată, în pericol de extincție.

 

Leontopodium alpinum

Foto: Alexandru Colțoiu

 

5.       Pulmonaria rubra

        Este o specie care face parte din familia Boraginaceae, fiind un endemit carpato-balcanic.

 

Pulmonaria rubra

Foto: Gabriela Iftode

 

Gabriela Iftode

     22/08/13

 

Sursa:

 http://www.salvaeco.org/plante/

Mihaela Ioana Georgescu, 2003, Botanica sistematica, Editura Sigma, Bucuresti