miercuri, 14 august 2013

Călătorie în inima Ținutului Buzăului (Partea II)

 
           Și iată că a venit momentul să ne continuăm călătoria prin misteriosul Ținut al Buzăului. Astăzi vă voi prezenta alte două curiozități ale acestuia: Fosilele din Râul Slănic și Chihlimbarul de Buzău, doi martori ai vremurilor de demult.


Urme ale vieții desenate de amprenta timpului  în pietre – Fosilele din Râul Slănic

        Amprenta timpului a lăsat urme adânci ale vieţii, desenate parcă de penelul unui pictor în pietrele ce se întind pe toată Valea Slănicului de Buzău.

        Astfel s-a născut o nouă perioadă geologică – Neogenul, ce „ascunde” urme prezente ale unor depozite miocene şi pliocene, ce aparţin trecutului.

        Pe toată suprafaţa Slănicului, poţi vedea depozite ale mărilor salmastre (Sarmaţian), ce adăpostesc calcare cu cochilii de moluşte (Sarmatimactra balcica, Sarmatimactra caspia), a căror formare a continuat şi în Pliocen. Toate aceste fosile sunt animale marine din străvechiul Parathetys, având o vechime cuprinsă între 1-12 milioane de ani.

        Încă mai poţi simţi prezenţa unor bivalve de apă dulce: Congeria rhomboidea, Congeria novorosica, care aparţin Ponţianului, dar şi prezenţa unor specii de bivalve din Dacian, precum Prosodacna hauerii.

        Romanianul, ultima parte a Pliocenului cuprinde depozite cu cochilii de bivalve (Unio rumanus) şi gastropode (Viviparus rumanus), care vor fi înlocuite treptat cu melci de dimensiuni mici din genul Melanopsis.





 Depozite fosilifere din Sarmațian (Sarmatimactra caspia, Sarmatimactra bulgarica)
                                                             Foto: Gabriela Iftode
 
 
 
Depozite fosilifere din Sarmațian (Sarmatimactra caspia, Sarmatimactra bulgarica)
Foto: Gabriela Iftode
 
 

Depozite fosilifere (Foto: Gabriela Iftode)


                                             Chihlimbarul de Buzău

        Chihlimbarul, denumit şi romanit, s-a format pe meleagurile buzoiene în urmă cu aproximativ 60 – 45 de milioane ani, dar acesta a fost cunoscut şi exploatat de abia la începutul secolului al XIX-lea. Romanitul reprezintă o răşină fosilizată, ce provine de la o specie de pin vechi – Pinus succinifera.

        Denumit de localnici şi „piatra soarelui”, datorită culorii sale gălbui – portocalii, chihlimbarul a fost socotit de către aceştia ca fiind o piatră magică şi a fost folosită iniţial la confecţionarea amuletelor tămăduitoare de boli şi ulterior la confecţionarea podoabelor de o frumuseţe deosebită. Zona a fost declarată monument al naturii de interes geologic şi paleontologic şi are o suprafaţă de 2,52 hectare.

       În comuna Colți, Buzău, se află Muzeul Chihlimbarului înființat în anul 1979. Acesta este vizitat în fiecare an de foarte mulți turiști.
 
 
                                   Bijuterii din Chihlimbar (Foto: Gabriela Iftode)

Gabriela Iftode
    14/08/13

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu